El a predicat în ţinutul Scythia Minor (Dobrogea), trăind pe teritoriul judeţului Constanţa de azi. A fost martirizat, la 30 noiembrie, anul 60, în timpul domniei Împăratului Nero, fiind răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, care de atunci este numită "Crucea Sfântului Andrei".
30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei are o semnificaţie deosebită pentru poporul român, deoarece Sfântul Andrei este cel care a adus creştinismul pe meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor şi ocrotitorul României.
Sfântul Apostol Andrei este
considerat creștinătorul României și ocrotitorul românilor, el fiind cel
care a adus prima dată pe pământul strămoșilor noștri, cuvântul lui
Iisus Hristos.
În
fiecare an, la 30 noiembrie, Biserica face pomenirea Sfântului Apostol
Andrei. Este numit si „Cel întâi chemat”, întrucât a răspuns primul
chemării lui Hristos la apostolat. Sfântul Apostol Andrei a fost fiul
lui Iona si fratele lui Simon Petru. Evanghelia după Ioan menționează ca
înainte de a deveni ucenic al lui Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan
Botezatorul (In. I, 35-40). Devine ucenicul lui Iisus, in urma mărturiei
Sf. Ioan Botezatorul: „Iată, Mielul Domnului”.
Fiind evreu, nu se poate afirma cu
certitudine daca Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine
greceasca). Nu se știe însă cu ce ocazie a fost botezat sau care era
numele sau evreiesc. Exista si unele marturii conform cărora numele
grecesc Andrei era destul de comun printre evrei încă din sec. II-III
d.Hr.
Chemarea lui Andrei la Apostolie
Chemarea lui Andrei la apostolie este
relatata de Sfântul Evanghelist Matei prin cuvintele: „Pe când (Iisus)
umbla pe lângă Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste
Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau
pescari. Si le-a zis: „Veniți după Mine si va voi face pescari de
oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20
si Marcu 1, 16-18).
In sfintele Evanghelii, Sfântul Andrei
mai este menționat doar de doua ori: la înmulțirea pâinilor, dincolo de
Marea Galileii, cand el a înștiințat pe Mântuitorul ca acolo, in
mulțime, era un băiat care avea cinci pâini de orz si doi pești (Ioan 6,
8-9), iar a doua oara, după învierea lui Lazar când, împreuna cu
Filip, au înștiințat pe Domnul ca niște elini (greci), veniți in
Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, voiau sa-L vadă
(Ioan 12, 20-22).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu